Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Rememorări, mărturii, implicaţii în studierea componentelor geografice ale Deltei Dunării; constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, management.
Prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu
Institutul de Geografie al Academiei Române, Univ. Hyperion
Ca să ajungem la momentul important de constituire a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (HG,953/27 august 1990), trebuiesă facem câteva referiri despre ”începutul” cunoaşterii genezei şi evoluţiei acestei unităţi geografice, specifică gurilor de vărsare, în oceane sau mări şi a unor condiţionări de formarea deltelor.
În cazul de faţă, formarea Deltei Dunării la ţărmul Mării Neagre, condiţionările au fost şi sunt: prezenţa unui liman/golf, a unei platforme continentale întinse, a unei amplitudini mici a mareelor de ordinul centimetrilor (10-12 cm) şi, nu în ultimul rând, volumului de aluviuni transportat de Dunăre.
Despre aceste aspecte de formare şi evoluţie a Deltei Dunării s-au preocupat încă din prima jumătate a secolului XX, biologi, geografi și geologi români dintre care menționăm pe Gr. Antipa, C. Brătescu, G. Vâlsan, ca să amintim doar pe cei clasici mai renumiţi.
Având aceste condiţionări, aşa cum subliniam mai sus, cercetători ai Institutului de Geografie, printre care şi cel care le evocă, începând cu deceniul al şaselea-sec. XX, au studiat câteva probleme specifice, continuate pe parcursul deceniilor după 1960 şi în prezent. Printre problemele abordate au fost – circulaţia apelor în reţeaua de gârle şi canale între braţele Dunării şi complexele lacustre, cartografierea configuraţiei morfohidrografice interioare, modificările morfologice ale ţărmului marin în frontul deltaic, complexitatea peisajului natural şi modificat, populaţia şi economia.
Cercetările menţionate s-au făcut, ulterior în colaborare cu instituţiile abilitate şi integrarea în proiectele stabilite la nivel local şi ministerial, iar rezultatele fiind publicate în revistele de specialitate din ţară şi străinătate. Dintre acestea se cuvine să menţionăm efortul unei echipe de cercetători din Institutul de Geografie, coordonator şi autor Petre Gâştescu, de a configura Delta Dunării printr-o hartă detaliată în scara 1:75 000 publicată în 1983, prin care se reliefează modificările antropice (amenajările stuficole, piscicole, agricole şi silvice), care au perturbat sistemul circulaţiei apei şi echilibrul ecologic al deltei, în raport cu harta Vidraşcu din 1910-1911.
Harta Deltei Dunării din 1983, a constituit documentul cartografic pe baza căruia s-au delimitat zonele strict protejate, tampon şi economice, în anii 1991-1992, în procesul de elaborare a Legii nr. 82/1993 şi statuarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Dar, acţiunea de statuare a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a fost premersă de unele măsuri şi acţiuni la nivel naţional şi internaţional şi anume: chiar în primăvara anului 1990, ministrul interimar al mediului prof. univ. dr. docent Simion Hâncu a trimis o echipă de specialişti printre care şi subsemnatul, pentru a analiza şi stopa lucrările de amenajare, în desfăşurare, care se derula potrivit Programului de amenajare şi exploatare integrală a resurselor naturale din Delta Dunării, elaborat şi legiferat printr-un decret al Consiliului de Stat din 1983. Atunci au fost întrerupte lucrările din ostroavele Babina şi Cernovca, Popina-sud, Furtuna-sud şi altele.
Tot în perioada premergătoare elaborării Legii 82/1993, au fost organizate întâlniri/simpozioane de către Administraţia Rezervaţiei Biosfere Delta Dunării (ARBDD), Consiliul Ştiinţific, primul guvernator şi preşedinte al consiliului fiind academician dr. Marian Gomoiu cercetător biolog la Institutul de Cercetări Marine-Constanţa (în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa), din care a făcut parte şi subsemnatul.
La aceste întâlniri au participat specialişti din ţară şi străinătate, cu deosebire, din Olanda, Germania, Marea Britanie.
Un prim simpozion a fost organizat în septembrie 1991, la Uzlina, când s-a elaborat un set de obiective privind stimularea cadrului legal de administrare, planificare, conservare, probleme sociale şi economice, cercetare şi monitoring, conştientizare publică şi educaţie.
Un rol important în această perioadă, l-a avut prof. univ. dr. Angheluţă Vădineanu care a deţinut secvenţial, în primul guvern-Roman şi în guvernul Stolojan funcţia de Secretar de Stat la Ministerul Mediului, înfiinţat începând cu anul 1990.
Profesorul Angheluță Vădineanu a avut o contribuţie semnificativă şi în afilierea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării la Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi Cultural Universal-UNESCO, aprobată de Parlamentul României în septembrie 1990, în cadrul programului „Omul şi Biosfera” (MAB), la Convenţia privind zonele umede de importanţă internaţională – Convenţia RAMSAR, în septembrie 1991, la Lista Patrimoniului Natural Mondial-UNESCO, în decembrie 1991.
Pentru protecţia, conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică a unor arii deteriorate, s-a primit un sprijin financiar din partea Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prin programe bine fundamentate şi sprijin logistic din partea unor organizaţii neguvernamentale – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN), Fondul Mondial pentru Natură Sălbatică (WWF).
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale: gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei, conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită, promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, a productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de 1989.
După stabilirea cadrului legal prin Legea 82/1993 şi a Hotărârii Guvernului 248/1994, Administrația Rezervației Biosfere Delta Dunării (ARBDD) a organizat şi desfăşurat în perioada august – octombrie 1994, seminarii privind modul de administrare ecologică a principalelor zone delimitate în RBDD: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon marine şi costiere, zone tampon terestre şi fluviale şi zone de utilizare economică durabilă.
În vederea realizării obiectivelor menţionate, care sunt prevăzute şi în programele şi convenţiile la care România a aderat şi le-a semnat, ARBDD a trecut la pregătirea, elaborarea şi aplicarea acestora, cuprinse într-un prim plan de management.
Pentru stabilirea obiectivelor planului de management, au fost elaborate, de către specialişti din institute de cercetare, din administraţie, ONG-uri, experţi internaţionali, studii sectoriale privind: zona marină costieră (morfologie, calitatea apei, biodiversitate, resurse piscicole); sistemul circulaţiei apei în RBDD; managementul stufăriilor; managementul resurselor piscicole; biodiversitatea în deltă; agricultura şi fondul forestier; activitatea turistică.
În final, a fost stabilită o listă a obiectivelor şi proiectelor de realizare, etapizate pentru perioada 1995 – 2000, în funcţie de priorităţi şi surse de finanţare.
Planul de management 1995-2000 discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţinea 35 obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume: obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei; obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism); obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior; obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.
Planul de management menţionat, a fost pus în aplicare şi s-a derulat în cadrul ARBDD, cu participarea INCDDD Tulcea, a altor institute de cercetare (Institutul de Biologie Bucureşti şi Iaşi, Institutul de Geografie, Institutul GEOECOMAR, Institutul de Pedologie şi Agrochimie, Institutul de Turism), universităţi (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Ovidiu-Constanţa), Muzeul “Grigore Antipa”, companii specializate (Administrația Națională „Apele Române”, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva), societăţi comerciale, Consiliul Judeţean Tulcea şi cu sprijinul nedimensionat al populaţiei locale.
În cursul anului 2001, obiectivele primului plan de management au fost revizuite şi completate rezultând un plan de management revizuit care cuprindea 18 obiective cu 128 proiecte, unele fiind o continuare a celor din perioada 1995 – 2000 care aveau un caracter permanent dar, nu au putut fi realizate din lipsa fondurilor de finanţare, implementarea acestora continuându-se până în 2007.
Printre obiectivele cu caracter permanent se menţiona: modelarea şi îmbunătăţirea regimului hidrologic; cunoaşterea funcţionării ecosistemelor; cunoaşterea biodiversităţii; supravegherea proceselor morfologice costiere; valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile şi reglementarea activităţilor economice, cu deosebire, a celor tradiţionale; reconstrucţia ecosistemelor deteriorate; evaluarea şi limitarea fenomenelor de poluare şi a hazardelor naturale şi antropice; dezvoltarea sistemului informaţional şi a monitoringului integrat; informarea şi educaţia ecologică a publicului şi a populaţiei locale; conservarea şi valorificarea specificului etno-cultural a populaţiei locale; cooperarea cu organizaţiile interne şi internaţionale. La elaborarea obiectivelor de management menționate a participat efectiv şi cel care scrie rândurile de faţă.
Cel de-al doilea Plan de Mangement, a fost elaborat pentru perioada 2008-2012. Pentru elaborarea celui de-al doilea Plan de Management al RBDD, grupul de lucru s-a bazat pe un document important elaborat de INCDDD în colaborare cu Institutul Suedez pentru Cercetarea Mediului (IVL) MASTER PLAN elaborat, prezentat şi dezvoltat într-un workshop la cel de al XIV-lea Simpozion Internaţional „Delte şi zone umede” din septembrie 2005 organizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Acest plan de management a fost primul plan de management aprobat prin hotărâre a Guvernului României (HG 763/2015) așa cum prevede legea Rezervației.
Reconstrucţia ecologică a constituit unul din obiectivele primelor întâlniri şi dezbateri, începând cu anul 1990, deoarece amenajările stuficole, agricole, piscicole şi silvice ocupau 97.408 ha, reprezentând 27,6% din suprafaţa Deltei Dunării.
Deoarece Delta Dunării este constituită dintr-un complex de 30 de tipuri de ecosisteme a căror funcţionare este condiţionată de regimul hidrologic al Dunării, restabilirea acestuia ca principal factor ecologic se impune pentru refacerea echilibrului ecologic şi reconstrucţia ecologică a unor importante amenajări. Astfel, în această acţiune etapizată au fost deja, renaturate 15.712 ha din amenajările agricole şi piscicole stopate în 1990 sau abandonate, ineficiente economic (amenajările agricole din ostroavele Babina şi Cernovca, Furtuna-sud, amenajările piscicole Dunavăţ, Holbina I şi II, Popina-sud). În această acţiune de reconstrucţie ecologică a existat şi o bună colaborare cu specialişti cu experienţă în acest domeniu de la institute specializate din Olanda – RIZA, din Germania – AUEN INSTITUT. Paşii procedurali şi monitoringul de reconstrucţie ecologică în incintele Babina,Cernovca, Holbina au relevat refacerea parţială, a habitatelor iniţiale cu beneficii semnificative şi economice, pe lângă cele ecologice, cum ar fi resursele piscicole stuficole, păşuni şi zone de recreere. Rezultatele acestor acţiuni au fost consemnate în numeroase comunicări/articole prezentate şi publicate în reviste proprii (Anale INCDDD), străinătate dar şi in publicaţii separate.
Desigur că aceste planuri de management, acţiuni de reconstrucţie ecologică şi altele care au urmat au avut şi au ca obiectiv principal, conservarea şi protecţia patrimoniului deosebit pentru care a fost înfiinţată RBDD – biodiversitatea în contextul peisajului complex deltaic. Au fost realizări în această direcţie? Cu siguranță da. Dacă nu în tot ce s-a propus, evident că faţă de anii ’90 acum în 2026, la peste 40 ani sunt alte condiţii de presiuni suportate unele venite din amonte, Delta Dunării, ca poziţie, fiind în aval, pe de o parte, dar şi cele receptate din spaţiul riveran de la populaţie cu alte deziderate, pe de altă parte, la care ARBDD şi Consiliul Ştiinţific a trebuit să găsească soluţii, nu totdeauna reușite.
Printre cele nereuşite se pot menţiona, în primul rând, extinderea ariilor de reconstrucţie ecologică care n-au fost receptate corespunzător de agenţii economici, administraţia locală şi judeţeană prin proprietăţile deţinute. La acestea se adaugă presiunile asupra zonelor protejate integral prin proiectele de dezvoltare turistică la Gura Portiţei, pe grindul Chituc, pe plaja de la Sulina, ca să menţionăm doar câteva dintre acestea. Nu putem uita nici presiunea localnicilor, din primii ani de la înfiinţare, de la Sfântul Gheorghe pentru păşunat pe Insula Sacalin, în prezent , peninsulă, care este un loc de cuibărit pentru numeroase specii de păsări şi pe care vegetaţia este extrem de fragilă.
Trebuie subliniat că, a fost elaborat un proiect co-finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică, în faza de draft Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Deltei Dunării (2030), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în care problematica complexă, în contextul Legii 82/1993, privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, este analizată şi proiectată pentru o perioadă lungă de timp.
Despre manifestările ştiinţifice sunt cele organizate şi publicaţiile ştiinţifice, cu deosebire, ale Institutului de Cercetare Delta Dunării ulterior denumit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) şi publicaţiile ştiinţifice. Acestea, s-au desfăşurat, ca sesiuni ştiinţifice naţionale, ulterior ca simpozioane internaţionale pe teme actuale „delte şi zone umede”. Majoritatea comunicărilor prezentate sunt publicate în periodicul INCDDD – anale, de regulă, în limba engleză.
Tot în scopul promovării zonelor umede prin care RBDD deţine primul loc în Europa, s-au organizat la Tulcea de Asociația Română de Limnogeografie (ARLG), Conferinţe Internaţionale „Resursele de apă şi zonele umede”, în 2012, 2014, 2016, 2018, 2021, 2023, 2025 în colaborare cu INCDDD și ARBDD, societăţi de limnologie din Polonia, Cehia, Germania, Spania, Portugalia şi cu sprijinul logistic din partea instituţiilor locale – Consiliul Judeţean Tulcea şi Primăria Municipiului Tulcea, manifestări ştiinţifice cu participări ale specialiştilor de pe toate continentele inclusiv, bineînţeles şi din România.
Prin participarea subsemnatului la Congresul Internaţional de Geografie de la Haga –1996, am propus şi s-a realizat, organizarea unui simpozion internaţional pe probleme de coaste marine, la Tulcea în 1999, sub auspiciile Institutului de Geografie al Academiei Române şi INCDDD, finalizat şi cu un volum publicat al comunicărilor ştiinţifice prezentate. În septembrie 2001 sub auspiciile IGBP a fost organizat la Haga-Olanda „Mega deltas workshop”la care s-au prezentat starea şi managementul celor mai mari delte ale lumii respectiv 18 printre care şi Delta Dunării reprezentată prin subsemnatul. Cu această ocazie Delta Dunării a fost apreciată prin legislaţia adoptată, programele/proiectele de protecţie, conservare şi management prin ARBDD. Articolul publicat în Scientific Annals, Danube Delta Institute for Research and Development, 2002, „Danube Delta. State-of-the-art”, autori Petre Gâştescu şi Romulus Ştiucă, reflectă starea Deltei Dunării la acea dată şi prezentată la Haga.
O atenţie aparte s-a acordat elaborării și publicării, de INCDDD în colaborare cu RIZA – Olanda a suitei de hărţi tematice şi anume: Soils of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve (map sc.1:100,000 and text-book) autor I. Munteanu şi colab., 1995, Danube Delta vegetation (în aceleaşi condiţii), autor J. Hanganu, M. Gridin.,1993 (și varianta Vegetation of the Biosphere Reserve Danube Delta with Transboundry Vegetation Map, 2002 și, cu participarea cercetătorilor de la Stațiunea Vîlkovo – Ukraina), Ecosistems of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve (map sc.1:175,000 and text-book) autor P. Gâştescu, M. Oltean, I. Nichersu, A. Constantinescu, 1998. La aceste hărţi tematice mai menţionăm cele 8 ediţii ale hărţii turistice Delta Dunării cu text în limbile română, engleză, franceză şi germană, care s-au bucurat şi se bucură de o mare audienţă, autor P. Gâştescu. La acestea se mai adaugă două ghiduri turistice prin proiecte europene prin ARBDD: South East Europe în 2011, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – ghidul vizitatorului în română şi engleză, autori P. Gâştescu şi Gr. Baboianu; Posmediu în 2013 – Ghidul vizitatorului zonei pontice a RBDD, de asemenea, în română şi engleză în ambele ghiduri fiind incluse harta RBDD la scări diferite, autor P. Gâştescu.
În primele întâlniri ale Consiliului Ştiinţific, subsemnatul ca unul din membrii fondatori ai RBDD am propus şi s-a aprobat elaborarea unui atlas regional al acestei rezervaţii prin care să seconsemneze prin text şi grafică starea Deltei Dunării la început de nou statut. Timp de 5 ani, în coordonarea subsemnatului, au fost elaborate hărţi şi texte de către specialişti de la institute de cercetare, universităţi, logistica aparţinând INCDDD care urmau să fie publicate bilincv-română şi engleză. Din motive financiare nu s-a finalizat acest proiect, materialele fiind luate de subsemnatul, prelucrate, sintetizate şi publicate în lucrarea „Delta Dunării. Rezervaţie a Biosferei”, într-o extensiune de circa 500 pag., în anul 2006, în Editura Dobrogea din Constanţa având ca editori–Petre Gâştescu şi Romulus Ştiucă, respectând dreptul autorilor care au elaborat anumite capitole. Reluată în anul 2008 într-o grafică mai deosebită a fost publicată în Editura CDPress din Bucureşti. Această lucrare prin abordarea întregii palete de probleme de la geneză, caracteristici geografice complexe, biodiversitate şi până la cele de protecţie şi management, cu rezumat în limba engleză, tabele cu speciile de peşti, păsări şi mamifere reprezintă un tablou/portret reprezentativ al Deltei Dunării. În anul 2007, o altă lucrare, autor dr. Vasile Oţel, Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, adânceşte un capitol din lucrarea menţionată mai sus.
Spre finalul acestui eseu mai fac referiri la Consiliul Ştiinţific al RBDD şi la guvernatorii care s-au perindat la conducerea ARBDD, în perioada 1990-2021. Asupra Consiliului Știinţific RBDD în care am fost nominalizat prin Hotărâre de Guvern subliniez faptul că în intervalul 1990-2001 făceau parte specialişti consacraţi şi recunoscuţi pentru activitatea ştiinţifică în deltă ca acad. Nicolae Botnariuc, dr. Constantin Bondar, prof. univ. dr. docent Petre Gâştescu, dr. Ion Munteanu membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dr. Mircea Oltean, prof. univ. dr. Angheluţă Vădineanu care şi-au adus contribuţii la numeroase probleme controversate apărute pe parcurs.
Referitor la guvernatori, primul guvernator al ARBDD a fost dr. Marian Gomoiu (24.07.1991-01.06.1993), membru al Academiei Române şi care a avut un rol important în orientarea proiectelor de cercetare ştiinţifică; al doilea ing. Eugen Tarhon (01.06.1993-17.03.1997), a contribuit la dezvoltarea problemelor de management; al treilea ing. Andrei Svoronos (17.03.1997-05.12.2000), nu a avut timpul necesar deoarece a fost înlocuit din varii motive cu al patrulea, ing. Virgil Munteanu (05.12.2000-04.04.2015) cu o bună pregătire şi experienţă în relaţii internaţionale; al cincilea, ing. Paul Cononov (04.04.2005-18.09.2008) a fost înlocuit cu Liviu Mihaiu (18.09.2008-11.02.2009). Au urmat, dr. ing. Grigore Baboianu (11.02.2009-09.03.2012), după o experienţă consistentă, atât în cadrul INCDDD (1972-1992), inclusiv în conducerea institutului, dar și în cadrul ARBDD, ca director executiv al ARBDD (1992-2009); a organizat evenimentul dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea RBDD. Au urmat ing. Viorica Bîscă pentru circa 10 luni (09.03.2012-26.09.2012), apoi ing. Eduard Bratfanof (26.09.2012-27.08.2014), care a fost înlocuit de ing. Lucian-Eduard Simion (27.08.2014-11.03.2016 care a organizat un eveniment internațional cu ocazia aniversării a 25 de ani de la declararea RBDD. În 2016 a revenit pentru un an dr. ing. Grigore Baboianu (11.03.2016 – 27.04.2017), apoi au urmat: Mălin-Matei Mușetescu (27.04.2017-14.06.2019), Cătălin Țibuleac (14.06.2019-24.12.2019), ing. Ion Munteanu (24.14.2019-10.07.2021), dr. Atena-Adriana Groza (27.07.2021-01.02.2022), fiind singurul guvernator care a ocupat această funcție în urma organizării unui concurs național de selecție, Gabriel Teodosie Marinov (01.02.2022-28.11.2023, Bogdan Bulete, (28.11.20213-17.04.2026), iar din 17.04.2026 guvernator este ing. Florin Stăneață.
Notă: Prezentare susținută cu ocazia aniversării a 100 de ani de cercetare științifică în Delta Dunării în cadrul conferinței internaționale „Istoria și Viitorul Sănătății Zonelor Umede” (Tulcea 12-13 mai 2026)